Ne dorim un parc canin insa nu stim daca avem nevoie de el in adevaratul sens al cuvantului. Si asa mare parte din caini au fost ridicati conform unui plan strategic. Nu ne-am grabit sa devenim stapani de patrupezi si acum cerem dreptul al un spatiu numai si numai pentru asta.
Parcurile canine sunt cu avantaje si dezavantaje, sunt locurile care ar putea, culmea, sa dezamageasca fata de ceea ce asteptari ar putea sa aiba o persoana. Parcul este clar intentionat sa permita cainilor sa alerge, sa se plimbe si sa se simta liber intr-un loc in car ele este permis si fara sa afecteze pe cei din jur, pe cei care nu agreeaza nici macar ideea in sine. Pana la urma parcul canin este locul numai si numai pentru catei.
Dar ce ne facem cu intretinerea? Pe acest principiu merg si cei care aparent se lasa impresionati de ideea de a se amenaja un parc insa in egala masura se gasesc a fi total dezamagiti sa constante ca a te plimba printre caini de tot felul nu este tocmai placut. Sau cel putin mizeria ce se realizeaza in urma acestora nu este ceva de admirat. Se cere un efort pentru a curata de asemenea si pentru a intretine totul.
A spune unui stapan de caine ca trebuie sa stranga in urma cainelui sau ar fi poate o revolta fara doar si poate. Si aici ajungem sa intelegem ca de fapt nu avem un parc canin doar pentru ca s-a instalat lenea de a strnage dupa catel, pentru ca este mai usor sa ii lasi sa faca totul la o gramanda si pentru ca lenea si responsabilitatea trebuie sa dispara. Ba dinmpotriva, si acum se necesita atentie tocmai pentru ca socializarea intre caini este complicata si totul ar putea degenera in certuri intre stapani!